Sunt o visatoare. Da, îmi place al naibii de mult sa visez. Nu-i nimic rau în asta, stiu, dar totusi e cam urât când iei si alti pasageri la bord, persoane care probabil nu doresc sa viseze alaturi de tine …
Nu stiu cum fac, dar reusesc sa te fac sa visezi fara sa vrei. Te i-au în zbor fara sa realizez ca poate îti fac rau sau ti-e frica de înaltime. Poate sunt egoista si ma gândesc doar la mine, cu toate ca nu cred asta. Sunt putin cu capul în nori, putin mai mult, si înca nu realizez ca mai sunt persoane si cu picioarele pe pamânt. Sunt înca un copil sau cel putin încerc sa fiu tot un copil dar uit ca vine un moment în care trebuie sa ne maturizam … ce copil!
Uneori mi-as dori sa cobor cu picioarele pe pamânt si sa gândesc ca un om mare. Dar deja gândesc ca un om mare doar ca nu vreau sa ma arat. Apropo, stii cumva ce e în mintea mea acum sau în sufletul meu? Probabil nici nu trebuie …
Visez în fiecare noapte lucrurile ce ma framânta ziua. Mai tot timpul vorbesc din vise si te corup si pe tine sa intri în ele. Nu-i vina mea, cu toate ca e vina mea …
Cred ca ma întorc la realitate pe moment. Vroiam sa ajung undeva, la o idee sau o concluzie pentru final dar ca de obicei iar am deviat de la subiect. Asta sunt eu, o visatoare oarecare :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu