Nu vreau sa inteleg viata si drumul ei. Nu vreau sa inteleg de ce…Misterul e farmecul existentei. Nu vreau sa inteleg “de ce-ul” incoltit in multe din intrebarile mele. Nu ma doare daca, dincolo de el, sensurile lipsesc. Dar nu pot nega ca unele lucruri dor, pur si simplu…intamplarea de a fi si de a respira fiecare clipa stiind ca incet dar sigur cade o frunza din mine si nimeni si nimic nu o poate lipi la loc. Unele lucruri dor intr-un fel dulce-amar ce te face sa le iubesti oricum. Nu vreau sa inteleg de ce iubirea e singura putere adevarata a sufletului de a prinde aripi. De ce iubirea topeste, striveste, ucide, renaste fiinta si-i da o alta pereche de ochi sa vada cealalta culoare a luminii. Nu vreau sa inteleg de ce lucrurile nu pot fi schimbate, de ce timpul nu se mai intoarce si de ce unele amintiri nu pot fi sterse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu